Su Re de Giovanni Columbu
de Tore Cubeddu
Su Re est su contu de sos contos, s'istòria dae ue partint totu sas istòrias chi connoschimus, ca est a cussu modellu narrativu, filosòficu e morale chi su mundu otzidentale si riferit, sa de Gesus.
A incuru de Tore Cubeddu e Quintina Culurgioni
Cando intramus in sa sala, a sa muda, in s'iscurigore, ispetamus. Ispetamus chi cussu muru biancu, de linu, si coloret de sos bisos nostros. Ispetamus contos chi nos fetzant biagiare in àteros mundos, in àteras realidades e àteras èpocas. Ispetamus de èssere su chi non semus, de ischire su chi no ischimus, de istare in ue non semus istados mai. Est custu s'ispantu de su tzìnema. In custos annos in Sardigna pitzinnos meda nde ant fatu unu traballu e de pellìculas nde sunt istadas produidas meda. Sos autores sardos si sunt fatos a connòschere e ant bintu prèmios in totu sos continentes. Su tzìnema est oe unu elementu de importu in sa cultura nostra. Nois, totus, ispetamus sas pellìculas sardas, e nde connoschimus su valore. E insaras amus a provare a si ddu contare custu mundu, in sa limba nostra, a bos mustrare su chi sutzedet a palas de cussu telu de linu coloradu, a bos fàghere a connòschere sos protagonistas, a bos fàghere sighire a bisare. Gràtzias a Cinemecum, chi aberit sa ghenna a custa limba nostra, aberende, in su matessi tempus, unu portale, torradu a nou, a sa Sardigna.
Su Re est su contu de sos contos, s'istòria dae ue partint totu sas istòrias chi connoschimus, ca est a cussu modellu narrativu, filosòficu e morale chi su mundu otzidentale si riferit, sa de Gesus.
Totu sos sardos chi ant giradu sas festas in sos annos 80 e 90 si l'ant a ammentare a tziu Antoni Cuccu, unu sennore de Santu 'Idu, chi cun una valìgia de cartone si setziat in sas carrelas a bèndere libreddos de poesia, de garas, poemas e farsas teatrales in limba sarda.
Capo e croce est unu film de importu in s'istòria de su tzìnema in Sardigna. Marco Pani e Paolo Carboni ant sighidu pro prus de unu annu su Movimentu de sos pastores sardos, sas lotas issoro, e nos ant torradu unu film chi intrat in sus coro de sos òmines, "chi nos ant donadu a papare, chi nos ant fatu istudiare, chi nos ant caentadu pro generatziones".
Custu documentàriu, de pagu prus de mesora, est unu de sos meda film chi sunt istados fatos a pitzu de s'Ardia de Sèdilo, ma – cunforma a sos àteros – tenet unu puntu de vista originale meda, chi nos mustrat unu logu e sa gente sua dae intro, sighende unu tema de importu chi mannu chi intrat in mèritu a su sentidu de una bidda, de sa sacralidade e de sas dinàmicas de una de sas festas prus de importu in Sardigna.
Custu documentàriu, fatu dae unu de sos mastros mannos de s'antropologia visuale est unu de sos film de prus importu de sa tzinematografia sarda, o mègius fata in Sardigna.
Custu curtzumetràgiu est de interessu mannu e resurtat a nde bogare a campu una capatzidade manna chi sos sardos portant in sinu in die de oe puru: sa de contare.
23 dicembre 2014
23 dicembre 2014
23 dicembre 2014
23 dicembre 2014
23 dicembre 2014
23 dicembre 2014
Custu film, comente finas I morti di Alos de Daniele Atzeni, depet meda a sa letzione artìstica e de vida de Cicitu Màsala. In cust'òpera puru torrant sas boghes de Arasolè, de su deus petròliu, de sos sèberos sena de càbodo chi s'idea de unu progressu sena de fine an betidu in Sardigna in sos annos chimbanta e sessanta.